Salon Masaj

,,,Omul sa fie mulțumit!

Doamne ajuta..!

Primul avion cu reacție din lume a fost inventat și pilotat de românul Henri Coandă în anul 1910, la Paris, într-o epocă în care majoritatea avioanelor erau încă făcute din pânză și lemn cu elice de lemn.
Avionul său, Coandă-1910, a fost revoluționar deoarece nu folosea o elice clasică, ci se baza pe un sistem de propulsie ce utiliza forța gazelor arse, principiu fizic care astăzi îi poartă numele, Efectul Coandă, și care stă la baza întregii aviații moderne de mare viteză.

Motorul inovator, pe care inventatorul l-a numit „turbo-propulsor”, era compus dintr-un motor cu piston convențional de 50 de cai putere care antrena un compresor centrifugal. Acesta aspira aerul prin partea frontală, îl comprima și îl trimitea în două camere de ardere unde, amestecat cu combustibil și aprins, genera o temperatură imensă. Gazele rezultate erau evacuate cu viteză mare spre posterior, producând o forță de reacție capabilă să împingă aparatul înainte, o soluție tehnică ce elimina complet necesitatea elicei tractive.

Prezentat la Salonul Aeronautic de la Paris din octombrie 1910, avionul a atras atenția tuturor prin lipsa elicei și prin fuselajul său aerodinamic, construit din placaj de lemn lăcuit, o raritate într-o perioadă dominată de structuri textile. Inginerii vremii au privit cu scepticism „ciudățenia” roșie expusă de român, neînțelegând pe deplin cm ar putea zbura ceva ce părea mai degrabă un tub decât un avion. Totuși, designul său sesquiplan și aripile cu profil gros ascundeau rezervoarele de combustibil, o inovație care a devenit standard abia mult mai târziu.

Momentul decisiv a avut loc pe câmpul de la Issy-les-Moulineaux, unde Coandă intenționa să facă doar probe de rulaj la sol pentru a testa motorul. Din cauza lipsei de experiență în pilotaj și a puterii neașteptate a jetului, avionul s-a desprins de pământ pe o distanță scurtă. Surprins de evoluția aparatului, tânărul inginer a pierdut controlul, iar avionul s-a lovit de un zid de la marginea terenului, luând foc instantaneu, incident din care Coandă a scăpat cu noroc, fiind aruncat din carlingă.

În secundele critice ale acelui zbor scurt, Henri Coandă a observat un fenomen care îl va obseda ani la rând: flăcările evacuate de motor tindeau să se lipească de fuselajul avionului în loc să se disipeze în aer. Această observație a dus la formularea „Efectului Coandă”, care descrie tendința unui jet de fluid de a urma curbura unei suprafețe convexe adiacente. Deși acest fenomen a contribuit la distrugerea prototipului său în 1910 prin incendierea fuselajului de lemn, înțelegerea lui a devenit fundamentală pentru aerodinamică.

Astăzi, moștenirea acestui experiment curajos se regăsește în numeroase aplicații tehnologice, de la sistemele de hiper-sustentație ale aripilor avioanelor de transport, până la elicopterele fără rotor anticuplu (sistemul NOTAR). Deși au existat dezbateri istorice privind durata exactă a zborului, comunitatea științifică internațională recunoaște prioritatea lui Henri Coandă în construirea primului avion propulsat prin reacție, un vizionar care a deschis drumul spre era vitezelor supersonice cu decenii înainte ca tehnologia materialelor să poată ține pasul cu ideile sale.

.. terapeutic